Catelusul           

A fost odata un catelus foarte frumos care locuia intr-o casa pustie impreuna cu familia lui. El era foarte nazdravan si mereu facea numai nazbadii. Intr-o zi insa, mama lui il vazuse ca era sa se inece si atunci ii spuse:

-         Ai grija, sa stii ca poti patii multe lucrui rele.

-         Da mami voi avea grija deacum incolo.

Doar ca intr-o seeara catelul nu mai avea stare si please pe`afara. Din nefericire se pierdu. O fetita il gasi pe drum abandonat si il lua la ea acasa. Ea era o fetita foarte bogata. Avea o casa uriasa. Numai ca nu te pierdeai prin ea. Catelusul era uimit. Dimineata sosi, mama catelului vazu ca el disparu si atunci se dadu alerta. Toti cateii pe care ii cunostea ea incepura sa il caute. Mama catelusului trecuse chiar pe langa poarta unde statea fetita dar, de unde sa stie ca este acolo? Cautara ei una-ntruna dar tot nu-l gasira.  Intre timp, catelusul ducea o viata de vis, pana intr-o seara cand fetita il lua la baie si ii spuse:

-         Acum la baita cu tine fiind ca esti murdar.

-         Ce inseamna baita?

Vai ce se sperie fetita cand auzira ca micutul catel vorbeste. Incepuse sa urle de se auzira pana in departare. Mama ei cobora repede de tot si ii spuse:

-         Ce s-a intamplat fetita mami?

-         Mama,mama, mama!!

-         Linistestete.

-         Bine. Mama, catelusul meu vorbeste.

-         Nu, este imposibil.

-         Ham,ham, ba nu este, spuse catelusul.

Si mama ei incepuse sa urle.

-         Vezi mama, spuse fetita in timp ce se tavalea de ras.

-         Bine……aaa..mie putin teama.

-         Da. Si mie mama, dar doar putin de tot.

Mama se uita cu o privire incruntata catre fetita. Fetita spuse:

-         Bine, bine, mie putin mai mult.

Catelusul oricum merse la baita, deci nu scapase. Tare bucuros era, pana cand veni seara si incepuse sa planga dupa mama lui, fiind ca in fiecare seara el dormea langa ea. Fetita il lua in brate si acolo si adormise. Mama lui insa plangea intr-una era complet disperata. In urmatoarea zi, dimineata, fetita il scoase pe catel afara. Unul dintre cateii care il cautau  il vazura si merse repede sa ii anunte pe parintii catelului. Mama lui se bucura enorm de mult si merse val-vartej acasa la fetita. Cand ajunse mama catel intra in curte si incepuse sa latre. Fetita merse afara, bineinteles cu catelusul in mana. Cand catelusul isi vazu mama imediat izbucni din bratele fetitei si merse la mama lui. Ce fericit era puiutul cand mama lui isi dadu seama unde este. Fetita era pe jumatate fericita dar pe cealalta jumatate era trista fiind ca insfarsit avea un catelus. Trecura luni de zile si acum catelusul era cu mama lui. Intr-o zi mama fetei merse la piata, si ca prin coincidenta acolo era si mama catelusului. Mama fetitei ii spuse catelusei:

-         Cateaua mea draga, fetita mea plange de cand a plecat catelusul, i-am luat tot felul de animale dar apoi le-a dat verisorilor lor sau altor persoane.

-         Imi pare nespus de rau, dar, nu v-a trece peste asta probabil?

-         Nu, nu va trece, sunt mici sanse ca ea sa treaca peste asta. Insa eu am o idee minunata, daca vreti sa stati la noi toti si tu si puiutul tau. Ar fi fericita si voi la fel. V-am da mancare zilnic ,v-am ingriji, v-am spala.

-         Bine acceptam. O sa vorbesc cu puiul meu cand ajung la el desi sunt sigura ca el vrea.

Merse cateaua acasa la ea si ii spuse catelusului cu cine se intalni ea si bineinteles ii spuse:

-         Vreau sa iti zic dragul meu pui, ca….daca tu doresti ne mutam la fetita la care ai stat tu cand eu te-am pierdut.

-         Da,da,da,da,da!

-         Eram sigura ca asta vei zice , ei bine haide sa mergem.

Si merse ei doi pana acasa la fetita. Acolo ele asteptau cateii cu mare nerabdare. Tamplarul lor le facuse doua catuse una pentru puiutul de catel plina de jucari de mancare si apa, iar cealalta pentru mama plina de mancare de jucarii si de apa. Bucurosi erau catelusii si acum era si fetita. Si traira fericiti mult timp, cine stie, poate si acum pe undeva peste sapte mari si sapte tari.